UE și CE fac jocurile energiei în România cu sacrificiul populației și a sectorului privat. Asta este noua Românie, o Românie a lucrului bine făcut.
Sindicaliștii din energie semnalează jocurile făcute de Comisia Europeană, în colaborare cu membrii Guvernului, care au pus pe butuci sistemul energetic al României. Complexul Energetic Oltenia, cel mai important producător din țară, a fost scos din cărți, fiind impuse firme private care să preia investițiile cu bani europeni.
În doi ani de zile, planul de restructurare și decarbonare de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) s-a transformat, prin condițiile impuse de Comisia Europeană, într-un plan mascat de privatizare pe nimic. Astfel, investițiile din bani europeni pentru parcurile fotovoltaice și termocentrală au fost luate de la CEO de către Comisia Europeană și date OMV și Tinmar, câștigătoare la licitație.
Planul de distrugere a sistemului energetic românesc se desfășoară de ani buni, iar vinovați sunt toți cei care s-au perindat pe la conducerea țării și au negociat în defavoarea românilor. La solicitarea Comisiei Europene, statul român a obligat Complexul Energetic Oltenia să facă investiții de peste un miliard de euro, pentru desulfurări și denoxări, și apoi au venit și au spus că îi costă certificatul de CO2 90 de euro.
”Mare parte din investiții s-au făcut din banii companiei, care s-a decapitalizat, și din împrumuturi. Au fost grupuri care și-au făcut adaptarea la mediu cu investiții uriașe și după aceea s-au închis, că așa ne-a spus Comisia Europeană, și noi am zis <<da, să trăiți!>>, am băgat bani în ele și le-am închis.
Cum și-a negociat statul român traiectul ăla? Păi când negociezi la Comisia Europeană negociezi pe termen lung. Păi dacă am făcut investiție de un miliard de euro trebuia să funcționez până în 2030 fără să plătesc certificate de CO2.
Mai mult, prin 2008 am fost obligați să ne împrumutăm de 500 milioane de euro să cumpărăm certificatele de carbon, care ulterior au crescut”, a mai precizat președintele Federației Naționale Mine Energie, Dumitru Pârvulescu.
În alta ordine de idei, pe aceeași temă de interes național, în primele 9 luni ale anului 2021 importurile de gaze naturale ale României au crescut cu 60% fata de cele din 2020. Aproximativ 30% din gazul consumat provine din import. România poate să elimine dependența de gazul rusesc, să își asigure consumul din producția internă și chiar să devină exportator net de gaz natural într-un orizont de timp relativ scurt.
Avem zăcăminte importante, atât offshore cât și onshore, în care trebuie să înceapă exploatarea.
Zăcământul de la Caragele, estimat la aproximativ 30 de miliarde de metri cubi (cel mai mare zăcământ terestru descoperit în ultimii 30 de ani) este detinut de ROMGAZ, care nu a fost capabil să înceapă exploatarea din 2016 până astăzi.
Exploatarea zăcământului de gaze din perimetrul Neptun Deep, estimat la 42-84 miliarde de metri cubi, întârzie din cauza deciziei EXXON de a se retrage din proiect si din cauza tergiversării negocierilor de preluare de către ROMGAZ a participației de 50%, deținute de compania americană.
Cel mai aproape de începerea producției este perimetrul Midia, unde contractul de exploatare este deținut de BSOG. Rezervele estimate sunt de 20-30 miliarde de metri cubi. Stadiul de realizare a proiectului este avansat (peste 70%) și începerea producției poate asigura anual aprox. 1 miliard de metri cubi anual, adică peste 10% din consumul anual al României.
Un alt depozit offshore este cel din perimetrul Trident, cu rezerve estimate la 28-30 de miliarde de metri cubi. Contractul este deținut de asocierea dintre Lukoil si ROMGAZ, compania românească având o participație de 12%. Acest proiect bate pasul pe loc din cauza dificultăților de exploatare, care pot fi soluționate printr-o înțelegere cu BSOG pentru aplicarea unui procedeu tehnic (tieback) care permite conectarea zăcămintelor la instalații de exploatare existente.
Guvernul, alte autorități și companii ale statului implicate, au obligația sa trateze cu atenție maximă aceste proiecte, să ia toate deciziile necesare și să elimine toate blocajele existente, pentru a da drumul la producție cât mai repede.