Judecând cererile Kremlinului constatam ca la Geneva meciul este unul greu ce nu se poate termina cu o remiza. Cine va câștiga e greu de spus.
Propunerile Rusiei pentru Statele Unite:
– Moscova și Washingtonul trebuie să acționeze pe baza principiilor de securitate indivizibilă și egală, fără ca una dintre părţi să provoace daune ceilalte;
– Rusia și SUA nu folosesc teritoriile altor țări pentru pregătire sau pentru a lansa un atac armat una asupra celeilalte;
– Statele Unite trebuie să renunţe la angajamentul de extindere în continuare a NATO pe direcţia estică şi, de asemnea, la primirea în Alianţă a statelor care, anterior, au făcut parte din URSS. Această cerință vizează cel puțin Ucraina și Georgia;
– Statele Unite nu trebuie să creeze baze militare pe teritoriile statelor care făceau parte, anterior, din URSS și care nu sunt membre NATO și, de asemenea, nu trebuie să folosească infrastructura acestora pentru desfășurarea oricăror activități militare, să dezvolte cu ele o colaborare militară bilaterală;
– Părțile se obligă să nu desfăşoare manevre militare în cadrul cărora s-ar exersa scenarii cu utilizarea armei nucleare;
– Se impune renunţarea reciprocă la amplasarea de forţe armate şi de armament, inclusiv în cadrul angajamentelor asumate față de organizații internaționale, aliați sau coaliții militare, în regiunile unde o astfel de desfăşurare ar putea fi intepretată de cealaltă parte ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale;
– Trebuie să se abțină de la zborurile bombardierelor grele echipate pentru arme nucleare sau non-nucleare și de la prezența navelor de război în regiunile situate în afara spaţiului aerian naţional şi în afara apelor teritoriale naţionale, de unde ele ar putea distruge ţinte aflate pe teritoriul Rusiei sau al Statelor Unite;
– Moscova și Washingtonul se angajează să nu desfăşoare arme nucleare în străinătate și să le retragă pe cele deja desfășurate și, de asemenea, să lichideze infrastructura pentru defășurarea de arme nucleare în afara teritoriului lor;
– Rusia și SUA se angajează să nu desfășoare rachete cu rază medie şi mai scurtă de acţiune în străinătate și în regiunile de unde ele pot doborî ținte pe teritoriile celeilalte țări.
Propunerile Rusiei pentru NATO
– NATO se angajează să excludă extinderea ei în continuare şi aderarea la Alianţă a Ucranei şi a Georgiei;
– Părțile se angajează să nu desfășoare rachete cu rază medie şi mai scurtă de acţiune în regiunile de unde ele pot lovi teritoriile celeilalte părți;
– Rusia și NATO onsfințesc înțelegerea de a rezolva pașnic toate disputele și de a se abține de la folosirea forței;
– Părțile din acord trebuie să se angajeze să nu creeze condiții care ar putea fi interpretate ca o amenințare;
– Rusia și NATO nu se consideră una pe cealaltă drept inamici;
– NATO renunţă să desfăşoare orice activitate militară în Ucraina, în Europa de Est, în Transcaucazia şi Asia Centrală;
– NATO renunţă să desfăşoare forţe militare şi armament suplimentar în afara țărilor unde ele au existat în mai 1997 (până la aderarea la Alianță a țărilor est-europene) – cu excepția cazurilor extraordinare, cu acordul Rusiei și al membrilor NATO.
„Astăzi, la Geneva, încep așa-zisele negocieri dintre diplomații SUA și Rusia pentru rezolvarea crizei ucrainene. Moscova joacă tare. Dă ultimatumuri. Administrația Biden refuză (cel puțin declarativ) cererile nejustificate. Există premisa unui eșec de proporții. Geneva – o nouă Yalta sau dezmembrarea Ucrainei? – se întreabă Marius Ghilezan într-un editorial pentru România Liberă.
Ce va urma? Nu am indentificat decât două posibilități: fie se reîmpart zonele de influențe din Europa (cea ce numim: o nouă Yaltă), fie Ucraina va fi atacată în scurt timp printr-o acțiune de tip blitzkrieg. Din două una. Ar mai există și o a treia variantă, pe care o voi prezenta la final.
Publicarea în avans de către guvernul rus a celor două documente, extrem de neprincipială, unul al draftului de tratat cu UE și cel de-al doilea cu SUA, reprezintă o acțiune de dictat al forței.
Practic, europenii sunt în situația în care văd Tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF), Tratatul privind forțele armate convenționale în Europa (CFE), Acordul de la Viena, Charta de la Paris, Memorandumul de la Budapesta privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și Actul final de la Helsinki — marii piloni ai securității europene din trecut – că nu-și mai servesc scopurile propuse inițial.
Geneva – o nouă Yalta sau dezmembrarea Ucrainei
Astăzi la Geneva demarează primele discuții, la nivel de miniștrii adjuncți de externe, iar oficialii NATO se vor întâlni la Bruxelles cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.
Apoi, miercuri, va avea loc o reuniune la Bruxelles a Consiliului NATO-Rusia, muribund demult, iar joi, la Viena, vor avea loc negocieri în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa. 57 de state, inclusiv Ucraina și Rusia, vor decide următorii pași. Se știe că armele tac, când diplomații vorbesc. Dar până când?
În același timp, șefii militari ai NATO se vor întâlni online „pentru a discuta probleme de importanță strategică pentru alianță,” a spus Cartierul General al NATO, prin intermediul unui comunicat.
Joe Biden pare furios pe pretențiile lui Vladimir Putin. Dar ce solicită noul țar? Nici mai mult, nici mai puțin ca, în noul Acord privind măsurile de asigurare a securității Federației Rusiei și în cel cu statele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, să se stipuleze clar că NATO nu va mai desfășura forțe militare sau echipamente de luptă în țările care s-au alăturat alianței după mai 1997. Mai precis, NATO să-și retragă retragă bazele militare din Estonia, Lituania, Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria. Administrația americană, cel puțin declarativ, refuză să accepte soluția, punând vocile din eșalonul doi să anunțe că SUA nu cedează șantajului venit de la Kremlin.
Pentagonul are în jur de 80.000 de soldați în Europa, din care aproximativ 9.000 în toate țările est-europene. Rusia, 170.000 de militari la granițele sale.
Parteneriatul pentru pace, pasaj din lingua muerte
Din anul 1997, când s-a semnat parteneriatul de pace dintre Rusia și NATO, Alianța Nord Atlantică nu a angajat forțe militare masive și echipamente de luptă, în țările europene, până în în 2014, anul invadării Crimeei de către Rusia. De atunci, americanii au montat baze militare staționare și exerciții de descurajare și în țările est-europene.
Practic, parteneriatul pentru pace nu mai există astăzi. Federația Rusă dorește să-și recupereze puterea, pierdută odată cu destrămarea Uniunii Sovietice. Noul țar se visează Petru cel Mare.
Colosul cu 30 de capete se mișcă greu. Dar noul Hanibal poate fi învins și fără elefanți
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că „riscul unui conflict Rusia-Ucraina este real,” vorbind chiar de o posibilă invazie rusească.
Dacă diplomația eșuează, a mai spus el, alianța este pregătită să continue să susțină integritatea și independența Ucrainei, atât „politic, cât și practic,” creând în același timp „consecințe semnificative,” care „vor costa Rusia.” În traducere liberă, NATO este gata de atac. Doar că există un mic mare amănunt. Rusia decide singură, NATO trebuie să obțină unanimitatea celor 30 de state. Ceea ce nu se va întâmpla. De ce s-ar arunca într-un război Ungaria, Cehia, Polonia, Slovacia, pentru apărarea Ucrainei, când acestea sunt principalele beneficiare ale destrămării statului hibrid, creat în de V.I. Lenin în anul 1922, ca o țară sovietică?
Care Ucraina? Dar Kazahstan? Republici sovietice și atât
Orice est-european – necăzut din lună – știe că pe harta stabilită la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920, Ucraina nu exista ca stat. Cum nici Kazahstanul.
Cea ce s-a întâmplat în Kazahstan pare un nou “Euromaidan,” “o mișcare spontană,” ghidată de serviciile secrete americane.
Kazahstanul e uvertura. Concertul de gloanțe și rachete se pregătește. Poate fi un Blitzkrieg sau o desfășurare mare de forțe militare.
Putin cel șmecher. Lovește cu bazuca Ucraina pentru a recâștiga zonele de influență
Încă nu se știe dacă Vladimir Putin vrea întradevăr să ia Ucraina. Poate că folosește criza pentru o recalibrare a influențelor în Europa. În cazul în care atacă, administrația Biden a anunțat că va cere țărilor aliate din Europa să impună sancțiuni Moscovei. Îl doare-n cot pe Viktor Orban. El a negociat un contract de livrare de gaze pentru jumătate din Europa. Ceea ce este tot mai evident, ursul rusesc se înfierbântă. Scufițele roșii din pădurile europene zâmbesc sfios. “Poate că monstrul nu mușcă, vrea doar să se joace,” zic ele prin cotloanele ce-și zic comisii europene.
Era să uit, soluția convenabilă nouă ar fi divizarea Ucrainei, punerea monstrului pe masă și invitarea amfitrionilor să rupă câte o halcă. La Kiev miroase demult a hoit. Nu doar prin catacombele mănăstirii peșterilor.” sursa